suflet spulberat

E o camera goala si intunecata.si e foarte frig.Tremur fara voia mea si lacrimile curg continuu.Usa tocmai s`a trantit cu putere, deci nu mai pot spera ca o sa ies.Mi`e teama sa inaintez, mi`e teama sa ma misc, mi`e teama sa respir…Ma simt atat de singura…As vrea sa strig k nu merit sa fiu aici…Dar cine o sa auda?Nu exista cale de scapare…E latura aceea a vietii pe care refuzam sa admit ca exista si pe care nu as fi vrut sa o cunosc nici intr`un cosmar…Si iata`ma aici…Aveam atatea sa iti spun, aveam vise atat de frumoase, dar la care voi renunta acum, pentru ca locul le va fi luat de tacerea care imi apasa trupul lipsit de aparare si care va invada totul, cate un pic…Nu indraznesc sa imi mai doresc nimic, si nici sa sper. Mi`e teama, e cel mai groaznic mod de a te pierde…Si ma doare…Nu o sa fii langa mine asa cum nu ai fost nici alta data.dar acum iti simt lipsa mai mult k oricand.Si doare….Nici nu stii cat…Eu inca mai astept sa imi intinzi o mana, inca mai sper k nu sunt pierduta de tot, dar mi`e atat de frica…

Anunțuri

1 comentariu »

  1. v3n0m Said:

    toti cand suferim de inchidem in noi dar cineva o sa auda odata si-odata strigatul nostru


{ RSS feed for comments on this post} · { TrackBack URI }

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: